Presiunea în anvelope (cauciucuri): cât trebuie vara și iarna și unde o găsiți
Actualizat:
Nu există o presiune valabilă pentru toate mașinile: valoarea corectă depinde de mașină și de încărcătură și este scrisă pe eticheta de la ușa șoferului, nu pe flanc. Aici găsiți cum o măsurați pe rece, de ce scade iarna, ce faceți cu mașina încărcată și ce înseamnă o roată care pierde aer.
Ce presiune trebuie să aibă anvelopele mașinii dumneavoastră?
Nu există o presiune valabilă pentru toate mașinile. O stabilește producătorul mașinii, pentru dimensiunea anvelopelor montate din fabrică și pentru încărcătură. Nici diametrul jantei (R16, R17) nu o fixează singur: două mașini cu aceeași dimensiune pot avea valori diferite. De aceea un tabel luat de pe internet, după dimensiune, nu e mai bun decât eticheta mașinii dumneavoastră.
Valoarea o găsiți în trei locuri: pe eticheta de pe stâlpul ușii șoferului, pe interiorul capacului rezervorului sau în cartea tehnică (manualul) mașinii. De obicei sunt două cifre, una pentru puntea din față și una pentru cea din spate, uneori și o pereche separată pentru sarcină mare. Cifrele sunt în bar sau în psi; 1 bar înseamnă aproximativ 14,5 psi.
Cifra scrisă pe flancul anvelopei este altceva: presiunea maximă pe care o suportă anvelopa, nu cea recomandată pentru mașina dumneavoastră. Dacă ați montat altă dimensiune decât cea din fabrică, valoarea de pe etichetă nu se mai potrivește automat; verificați în carte ce admite producătorul pentru dimensiunea nouă.
Cum măsurați corect: pe anvelopa rece
Valoarea de pe etichetă este valoarea la rece, adică la temperatura aerului din jur. După câțiva kilometri anvelopele se încălzesc și presiunea urcă, așa că o măsurătoare făcută la benzinărie, după drum, arată prea mult. Măsurați dimineața, înainte de plecare, sau după ce mașina a stat câteva ore; unii producători dau ca reper aproximativ 3 ore de la ultimul drum.
Nu dezumflați o anvelopă caldă ca să ajungeți la cifra de pe etichetă: când se răcește, va fi sub ea. Dacă ați umflat la cald, corectați a doua zi, pe rece.
Folosiți un manometru de încredere și verificați toate cele patru roți, plus roata de rezervă, care stă de obicei ani întregi neumflată și poate cere o valoare diferită (scrisă pe etichetă sau pe roată). Montați la loc capacele ventilelor. Verificați cel puțin o dată pe lună și înainte de drumuri lungi: o roată cu mai puțin aer arată aproape la fel, mai ales la profil jos.
La inspecția tehnică periodică (ITP), regulamentul cere ca mașina să fie curată și anvelopele să fie umflate la presiunea nominală (Hotărârea Guvernului nr. 840/2024, punctul 62). Reperul practic este cifra de pe eticheta mașinii.
De ce scade presiunea iarna și cât trebuie să fie?
Aerul din anvelopă se contractă la frig. Ca regulă generală, presiunea scade cu aproximativ 0,1 bar la fiecare 10 °C în minus; unele surse dau între 0,1 și 0,2 bar. Este o regulă aproximativă, nu o măsurătoare: valoarea exactă depinde de anvelopă și de presiunea de la care porniți.
Un exemplu. Dacă ați umflat anvelopele într-un garaj încălzit, la +20 °C, iar dimineața afară sunt −10 °C, diferența este de 30 °C, deci anvelopele pot rămâne cu aproximativ 0,3 bar sub valoarea corectă, fără nicio pană. De aceea primele dimineți cu ger aprind adesea senzorul de presiune.
Cât trebuie să fie iarna? Aceeași valoare de pe etichetă: de obicei nu există o cifră separată pentru iarnă. Ce se schimbă este că trebuie verificată mai des și afară, pe rece, nu într-un garaj încălzit. Nu dezumflați anvelopele ca să țină mai bine pe zăpadă: cifra din carte rămâne valabilă.
Verificați după prima scădere mare de temperatură din toamnă și când se montează setul de iarnă. Despre momentul schimbului, vezi când se schimbă cauciucurile de iarnă.
Mașina încărcată, drum lung, remorcă: se schimbă valoarea?
De multe ori, da. Încărcătura apasă pe anvelope, iar o anvelopă cu prea puțin aer se deformează și se încălzește mai tare sub greutate. La multe mașini, eticheta sau cartea tehnică dă o valoare separată pentru încărcare mare (mai mulți pasageri și portbagaj plin) sau pentru viteză mare susținută. Citiți acolo, nu ghiciți.
Valoarea pentru sarcină se aplică pe fiecare punte așa cum o dă tabelul; de obicei puntea din spate cere mai mult când portbagajul e plin. Când încărcătura dispare, reveniți la valoarea normală: o roată umflată pentru sarcină, dar rulată goală, se uzează la mijloc și lovește mai tare pe denivelări.
Dacă trageți o remorcă sau o rulotă, căutați în cartea mașinii valoarea pentru tractare. Roțile remorcii au presiunea lor, indicată pe remorcă sau în actele ei; nu se iau după mașină.
Ce se întâmplă cu prea puțin sau cu prea mult aer?
Prea puțin aer este varianta mai frecventă și mai periculoasă. Flancurile se îndoaie mai tare la fiecare rotație și se încălzesc, iar banda de rulare se sprijină pe margini, așa că ambii umeri ai anvelopei se uzează înaintea mijlocului. Mașina are direcția mai grea și mai imprecisă, consumă mai mult combustibil și poate frâna mai lung. În cazuri grave, la viteză, flancul poate ceda.
Aici intră și groapa. O anvelopă cu prea puțin aer se strivește între muchia gropii sau a bordurii și jantă: flancul se poate tăia, iar janta se poate îndoi sau fisura. Pe drumurile cu gropi, presiunea corectă este și o protecție pentru jantă. Dacă janta a fost lovită, vezi repararea jantelor.
Prea mult aer: anvelopa se bombează, iar mijlocul benzii de rulare se uzează primul. Suprafața de contact cu drumul scade, deci aderența pe ud și pe zăpadă este mai slabă, iar mașina sare pe denivelări și trimite loviturile în jantă și în suspensie.
Uzura vă spune ce s-a întâmplat. Ambii umeri uzați arată de obicei presiune prea mică, mijlocul uzat arată presiune prea mare. O singură margine uzată arată altceva, de obicei o problemă la suspensie sau la reglajul roților. Dacă mașina vibrează la viteză, vedeți și balansarea roților. Același semn se citește și pe un cauciuc second-hand: cum alegeți cauciucuri second-hand.
Senzorul de presiune și azotul în anvelope
Lumina de pe bord cu simbolul unei anvelope în secțiune și un semn de exclamare (TPMS) arată că cel puțin o anvelopă are presiune sub valoarea de referință. Dacă rămâne aprinsă, măsurați toate roțile cu manometrul. Dacă la pornire clipește un timp și apoi rămâne aprinsă, la multe mașini asta înseamnă o defecțiune în sistem, nu o roată dezumflată.
Senzorul avertizează abia când scăderea este mare, deci nu înlocuiește manometrul. După ce ați umflat roțile, la unele mașini lumina trebuie resetată din buton sau din meniu, la altele se stinge singură după câțiva kilometri; cartea mașinii spune care. Dacă se aprinde din nou după două-trei zile, problema nu este senzorul: o roată pierde aer. Senzorul stă lângă ventil, deci anunțați pe cine vă schimbă anvelopele că îl aveți.
Azotul. Aerul obișnuit are deja aproximativ 78% azot. Azotul pur trece mai greu prin cauciuc, deci presiunea scade ceva mai încet, dar diferența pe o mașină obișnuită este mică și nu înlocuiește verificarea lunară. Nu este nici obligatoriu, nici dăunător; dacă roțile au azot și vă lipsește presiune, le puteți completa cu aer.
Roata care pierde aer: pană lentă sau jantă corodată
Dacă o roată cere aer mai des decât celelalte, are o pierdere. Cauzele obișnuite: un cui sau un șurub rămas în banda de rulare, un ventil uzat sau crăpat, marginea jantei corodată (pe acolo anvelopa nu mai etanșează) și o fisură în jantă după o groapă.
Locul se găsește cu apă și săpun, pe ventil, pe marginea jantei și pe banda de rulare: apar bule unde iese aerul. Nu umblați luni de zile doar cu pompa: rulată cu presiune mică, anvelopa se încălzește și se strică pe dinăuntru, iar o reparație posibilă ajunge schimb de anvelopă.
O pană provocată de un cui se repară din interior, cu anvelopa scoasă de pe jantă: vulcanizare. Dacă aerul iese pe lângă margine, vina este de obicei coroziunea aluminiului; marginea se curăță până la metal curat și, dacă e nevoie, janta se restaurează: restaurare jante.
Pană lentă sau roată care pierde aer, la Muncești 171
La atelierul de pe Șoseaua Muncești 171, sector Botanica, Chișinău, roata se demontează, anvelopa se scoate de pe jantă, se caută locul pierderii și se repară dacă se poate repara. Spuneți de la început ce ați observat: pierde aer pe zi, se aprinde senzorul, ați lovit o groapă. Detalii despre lucrare sunt pe pagina Vulcanizare.
Întrebări frecvente
Ce presiune trebuie să am în anvelope vara și iarna?
Cea de pe eticheta mașinii dumneavoastră (stâlpul ușii șoferului, capacul rezervorului) sau din cartea tehnică. De obicei este aceeași vara și iarna; iarna se schimbă doar faptul că presiunea scade cu frigul, deci se verifică mai des, pe rece.
Unde găsesc presiunea corectă pentru anvelopele R16 sau R17?
Diametrul jantei nu o stabilește. Citiți eticheta de pe stâlpul ușii șoferului, de pe capacul rezervorului sau cartea tehnică a mașinii. Cifra de pe flancul anvelopei este presiunea maximă, nu cea recomandată.
De ce scade presiunea în anvelope iarna?
Aerul se contractă la frig. Ca regulă generală, presiunea scade cu aproximativ 0,1 bar la fiecare 10 °C în minus; este o regulă aproximativă. Verificați pe rece și afară, nu într-un garaj încălzit.
Cât de des se verifică presiunea în anvelope?
Cel puțin o dată pe lună și înainte de drumuri lungi, plus după o scădere mare de temperatură și după o lovitură puternică într-o groapă. Se verifică pe rece, la toate cele patru roți și la roata de rezervă.
De ce se aprinde senzorul de presiune de pe bord?
Pentru că cel puțin o anvelopă are presiune sub valoarea de referință, de obicei după un frig puternic. Măsurați toate roțile cu manometrul și umflați la valoarea de pe etichetă. Dacă lumina revine după câteva zile, o roată pierde aer: pană lentă, ventil sau margine de jantă corodată.
Merită să umflu anvelopele cu azot?
Diferența față de aer este mică pe o mașină obișnuită: azotul își pierde presiunea ceva mai încet, dar nu înlocuiește verificarea lunară. Nu este obligatoriu și nici dăunător, iar roțile cu azot pot fi completate cu aer.