Ați lovit o groapă: ce verificați imediat și când nu mai mergeți mai departe

Flancul anvelopei este făcut din straturi de fire (cord) acoperite cu cauciuc. La o groapă lovită cu viteză, flancul este strivit între marginea jantei și marginea gropii, iar firele dinăuntru se rup. Aerul împinge apoi cauciucul spre exterior și apare umflătura, deși pe dinafară cauciucul pare întreg.

Firele rupte nu se mai leagă la loc, iar un petic nu poate ține un flanc care se îndoaie la fiecare rotație a roții. De aceea o anvelopă cu umflătură sau cu tăietură pe flanc nu se repară, se schimbă. Pana în banda de rulare este altceva: acolo reparația este posibilă, dacă anvelopa este în rest întreagă.

Până la schimb, anvelopa poate ceda. Dacă umflătura este mică, mergeți încet și pe drum drept, direct până la locul unde roata se poate schimba; dacă aveți roată de rezervă, puneți-o. Nu faceți drumuri lungi și nu mergeți repede.

Umflătura nu apare mereu pe loc. Firele rupte pot ceda treptat, iar umflătura iese uneori după câteva ore sau zile. De aceea priviți flancurile și a doua zi.

Lovitura trece prin toată roata, apoi prin suspensie și direcție. De la roată spre mașină:

• Anvelopa: flancul tăiat sau umflat, firele rupte. Se schimbă.
• Janta (discul): marginea turtită sau îndoită face roata să piardă aer și să vibreze. Marginea îndoită se poate îndrepta (reparare jante); o fisură pe margine la o jantă de aliaj se poate suda cu argon (sudură cu argon). O fisură prin spiță sau lângă găurile șuruburilor înseamnă jantă nouă. Dacă o jantă se poate repara se vede numai cu anvelopa scoasă.
• Echilibrarea: o contragreutate poate sări, iar atunci apare vibrația la viteză.
• Suspensia: bielete, bucșe, pivoți, brațe, amortizoare, arcuri. Semne: ciocănit la gropi, mașina lăsată pe un colț, roata care nu mai stă dreaptă. Vezi suspensie.
• Direcția: capetele de bară și caseta de direcție. Semne: volan strâmb, joc în volan, mașina care trage. Vezi caseta de direcție.
• Carterul de ulei: o groapă adâncă sau o piatră îl poate crăpa. Semne: pată de ulei pe jos, martorul de ulei aprins. Carterul de aluminiu crăpat se poate suda cu argon, dacă metalul și fisura o permit.
• Geometria roților: unghiurile se pot muta și fără nicio piesă ruptă. Semne: volan strâmb și anvelopă uzată pe o margine. Se măsoară pe un stand de geometrie.

Nu mergeți mai departe dacă:

• anvelopa are umflătură sau tăietură pe flanc;
• roata pierde aer vizibil sau martorul de presiune rămâne aprins după ce ați umflat;
• janta este vizibil îndoită sau crăpată;
• volanul trage puternic într-o parte, are joc mare sau a devenit foarte greu;
• mașina stă lăsată pe un colț sau o roată nu mai stă dreaptă;
• apare ulei pe jos sau se aprinde martorul de ulei: opriți motorul;
• pedala de frână este moale sau s-a aprins un martor de frână;
• vibrația este puternică și se aude un zgomot.

Cu o anvelopă cu umflătură, dacă nu aveți altă soluție, mergeți numai încet și puțin, până la primul loc unde roata se poate schimba. Cu ulei pe jos, cu frâne slabe sau cu o direcție care nu mai ascultă, nu mergeți deloc.

Poate aștepta câteva zile, cu viteză mică și pe drum bun:

• volanul ușor strâmb pe drum drept, fără alt semn;
• o vibrație slabă, într-un interval de viteză.

Nici a doua listă nu înseamnă că mașina este în ordine; înseamnă doar că nu trebuie să opriți pe loc. Dacă nu sunteți sigur, tratați semnul ca pe unul periculos.

Gropile se înmulțesc după dezgheț. Apa intră în crăpăturile asfaltului, îngheață și îl desface, iar roțile scot bucăți din el. La noi, unde iarna alternează înghețul cu dezghețul, sezonul gropilor vine la sfârșitul iernii și la începutul primăverii, dar se poate repeta la fiecare dezgheț.

Cum scădeți paguba: reduceți viteza înainte de groapă, nu în ea. Eliberați frâna chiar înainte de lovitură, pentru că o roată frânată strânge suspensia și lovește mai tare. Țineți volanul ferm cu ambele mâini și nu virați brusc în altă bandă ca s-o ocoliți. O groapă plină cu apă ascunde adâncimea, așa că băltoacele de pe un drum cu gropi se trec încet.

Contează și anvelopele. La presiune prea mică, anvelopa se strivește mai ușor între groapă și jantă, iar cele cu profil jos, cu flancul subțire, au mai puțin cauciuc care să amortizeze lovitura. Cum verificați corect presiunea: presiunea în anvelope.

Dacă vă gândiți să cereți ca paguba să fie recunoscută de cine răspunde de drum, strângeți dovezile în ziua loviturii, cât groapa este încă acolo. Siguranța vine prima: nu fotografiați din mijlocul carosabilului, ci dintr-un loc sigur, cu avariile aprinse.

Fotografiați: groapa, cu un obiect alături ca reper de mărime (o cheie, o riglă); strada și un punct de reper vizibil, cum ar fi numărul unei case sau o intersecție; mașina în dreptul gropii; roata, janta și anvelopa lovite, de aproape. Păstrați data și ora fotografiilor.

După aceea păstrați piesa schimbată, dacă se poate, și toate documentele reparației: bon, deviz, factură. Nu aruncați anvelopa distrusă înainte de a o fotografia.

Cui se adresează cererea, în ce formă și ce despăgubire se poate obține depinde de drumul respectiv și de regulile în vigoare; nu le descriem aici. Informați-vă la primărie sau la cei care răspund de drum și, la nevoie, la un jurist.

La atelierul de pe Șoseaua Muncești 171, sector Botanica, Chișinău, roata lovită se verifică întâi: anvelopa se scoate de pe jantă, ca să i se vadă interiorul, iar janta se măsoară la bătaie. Apoi roata se echilibrează. Dacă mașina trage, ciocănește sau are joc în volan, suspensia și direcția se controlează cu mașina pe elevator. Spuneți unde ați lovit, cu ce viteză, dacă vă amintiți, și ce ați observat de atunci. Despre lucrările în sine: vulcanizare.