La câți km se schimbă uleiul din motor: intervalul din carte și condițiile grele

Cartea dă intervalul pentru un mod de rulare mediu. Multe cărți spun și ce sunt condițiile grele, pentru care intervalul este mai scurt. Mașina de oraș, ca cea din Chișinău, le bifează aproape pe toate:

• Drumuri scurte. Motorul nu apucă să se încălzească, apa din condens nu se evaporă din ulei, iar o parte din combustibil ajunge în ulei și îl subțiază. La un diesel cu filtru de particule, drumurile scurte nu lasă filtrul să se curețe, iar combustibilul se strecoară mai ușor în ulei.
• Ambuteiaje și relanti. Motorul lucrează, uleiul se uzează, dar kilometrajul nu crește. O oră în trafic se numără în ore de motor, nu în kilometri.
• Porniri la rece. O mare parte din uzura motorului apare în primele secunde după pornire, până când uleiul ajunge peste tot. Iarna, la ger, uleiul se îngroașă și ajunge mai greu la piese.
• Praf. Drumuri nepavate, șantiere, vara cu praf: filtrul de aer se înfundă mai repede.
• Remorcă sau încărcătură mare.

Nu există o formulă universală. Dacă cartea dă un interval separat pentru condiții grele, aplicați-l pe acela. Dacă nu, iar mașina merge mai ales prin oraș, schimbați mai devreme decât limita din carte. Un schimb în plus nu strică motorul; unul întârziat poate.

Intervalele lungi (long-life, flexibile) există pe multe mașini moderne. Ele presupun uleiul cu norma exactă cerută de producător, un motor în stare bună și rulare mai ales pe drum lung, cu motorul cald. Pe o mașină care merge prin oraș, ultima condiție de obicei nu este îndeplinită.

Cine vrea ca motorul să țină mulți ani, mai ales pe drumuri scurte, schimbă adesea uleiul mai des decât în carte, de exemplu o dată pe an, oricât arată calculatorul de bord. Nu este o obligație și nu este greșit să respectați cartea. Este o decizie de prudență, pe care o ia fiecare pentru mașina lui.

La mașinile cu sistem flexibil, martorul de service se aprinde după o estimare din datele motorului, nu după o măsurătoare a uleiului. Dacă vreți o marjă, schimbați cu puțin înainte să se aprindă.

Marcajul 5W-30 este clasa de vâscozitate SAE. Prima cifră, cu litera W (de la winter, iarnă), arată cât de bine curge uleiul la frig: cu cât e mai mică, cu atât uleiul ajunge mai repede la piese la pornirea de dimineață. A doua cifră arată cât de gros este uleiul cu motorul cald, la aproximativ 100 °C. Un 0W-20 este deci mai fluid decât un 5W-30, și la rece, și la cald. Despre pornirea pe ger: mașina nu pornește iarna.

Nu schimbați clasa după ureche. Cifra din carte a fost aleasă pentru motorul dumneavoastră. Multe cărți dau un tabel cu mai multe clase permise, după temperatura exterioară: alegeți din acel tabel.

A doua parte a etichetei sunt normele. Clasele ACEA (A și B pentru benzină și diesel, C pentru motoarele cu catalizator și filtru de particule) și API (de exemplu SN sau SP la benzină) arată nivelul de calitate. Aprobările producătorului sunt mai stricte: VW 504 00 pentru benzină și VW 507 00 pentru diesel sunt aprobări pentru intervale lungi. Cartea spune ce normă cere motorul; norma contează mai mult decât marca.

• Filtrul de ulei: la fiecare schimb de ulei. Altfel, uleiul nou se amestecă imediat cu ce a rămas în filtrul vechi.
• Filtrul de aer: la intervalul din carte, de obicei la același interval sau la unul din două schimburi de ulei, mai des pe drumuri cu praf. Ridicat spre lumină, un filtru care nu mai lasă lumina să treacă este înfundat.
• Filtrul de habitaclu: de obicei o dată pe an sau la intervalul din carte. Semne că e înfundat: geamurile se aburesc ușor, aerul de la ventilație curge slab, apare un miros neplăcut.
• Filtrul de combustibil: la intervalul lui, mai lung, scris tot în carte. La diesel este mai sensibil: apa și impuritățile din motorină îl înfundă, iar mașina pierde putere sau nu mai pornește pe ger.

Uleiul din cutia de viteze are intervalul lui, separat de cel al motorului, și nu se schimbă odată cu uleiul de motor.

1. Mașina pe loc drept, cu motorul oprit de câteva minute sau rece. Cartea spune care e varianta mașinii. 2. Scoateți joja, ștergeți-o cu o cârpă fără scame și introduceți-o complet. 3. Scoateți-o din nou și citiți nivelul: între semnul minim și cel maxim. 4. Dacă e sub minim, completați cu uleiul cerut de carte, puțin câte puțin. Peste maxim face rău: uleiul se bate în spumă și lucrează mai prost.

Verificați o dată pe lună și înainte de un drum lung. Mașinile fără jojă arată nivelul pe afișajul de bord. La multe motoare un consum mic de ulei între schimburi este normal; dacă trebuie să completați des, cereți o verificare. Culoarea uleiului nu spune când trebuie schimbat: la un diesel se înnegrește aproape imediat. Contează intervalul din carte și nivelul de pe jojă.

• Motorul face mai mult zgomot, mai ales la pornirea la rece (un ticăit).
• Uleiul de pe jojă este gros, cu particule sau miroase a combustibil.
• Nivelul scade între schimburi, iar sub mașină apar pete.
• S-a aprins martorul de service (cel cu cheia) sau mesajul de service.

Martorul roșu de presiune a uleiului nu este un memento de schimb: opriți motorul și verificați nivelul. O depășire mică, o singură dată, nu strică motorul. Una mare sau repetată lasă depuneri și uzură. Dacă nu știți de când este uleiul în motor (mașină second-hand, fără istoric), socotiți-l depășit.

La atelierul de pe Șoseaua Muncești 171, sector Botanica, Chișinău, se schimbă uleiul de motor și filtrele: de ulei, de aer, de habitaclu și de combustibil. Aduceți cartea de service sau spuneți kilometrajul și data ultimului schimb, plus marca, modelul, anul și motorul. Pe lângă uleiul de motor se schimbă antigelul, lichidul de frână, lichidul de servodirecție și uleiul din cutia de viteze manuală. Uleiul din cutia automată (ATF) nu se schimbă la acest atelier. Detalii: schimb de ulei și filtre. Alte lucrări: service auto.